Băncile membre ale CPBR adoptă o atitudine proactivă privind relațiile cu clienții lor existenți sau potențiali. Dincolo de faptul că băncile membre CPBR își doresc o deschidere din ce în ce mai mare în ceea ce privește contactul direct cu clienții, acestea vor fi deschise în a colabora și cu asociații și organizații – guvernamentale sau neguvernamentale - înființate cu scopul de a reprezenta consumatorii și de a promova protecția și interesele acestora.
CPBR, fie direct, fie prin afilierea la Confederația Patronală Concordia, se implică în mod activ în relația cu autoritățile, implicit cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), pentru găsirea și promovarea de soluții echilibrate în relația sectorului bancar cu consumatorii de servicii bancare. De asemenea, prin prezența sa în Consiliul Economic și Social din România (CES) cât și la nivelul Comitetului Economic și Social European (CESE), CPBR contribuie în mod direct și activ în procesul consultativ dintre autoritățile naționale și europene cu mediul de afaceri, organizațiile sindicale și societatea civilă, în vederea elaborării de acte normative atât în interesul consumatorilor cât și al agenților economici, pentru a asigura un echilibru și o armonizare între politicile privind protecția consumatorilor la nivel național cu cele la nivel european.
În ceea ce privește relația cu consumatorii de produse și servicii bancare, CPBR și-a asumat un rol de pionierat prin aceea ca a inițiat, elaborat și lansat în consultare publică în cursul anului 2017, mai exact a “Codului de Bune Practici Bancare în Relația cu Debitorii Consumatori”. În urma conlucrării dintre CPBR și Asociația Română a Băncilor (ARB), principiile referitoare la debitorii consumatori cuprinse în Codul lansat de către CPBR au devenit parte integrantă a Codului de Conduită al Comunității Bancare, finalizat în anul 2018.
Importanța inițiativei CPBR de la acea vreme în domeniul Protecției Consumatorilor rezidă prin faptul că a fost definit unui cadru general de conduită al băncilor în relația cu debitorii aflați într-o situație de dificultate de plată sau în iminență apariției unei asemenea situații, precum și în relația cu debitorii reprezentând cazuri sociale.
Redăm mai jos principiile care au stat la baza elaborării Codului de Bune Practici Bancare inițiat de către CPBR, fiind cuprinse ulterior în Codul de Conduita al Comunității Bancare.
Cazurile de dificultate de plată
În relația cu debitorii, băncile vor avea în vedere, în tratarea situațiilor de dificultate d e plată, principiile de conduită evidențiate în continuare:
IMPLEMENTAREA UNOR MĂSURI PREVENTIVE
Banca va implementa o serie de măsuri preventive precum:
- identificarea în cel mai scurt timp a situației de dificultate de plată sau a iminenței apariției unei astfel de situații;
- abordarea cu maximă rapiditate și disponibilitate a situațiilor intempestive cu impact imediat asupra capacității de rambursare a debitorului;
- colaborarea eficientă cu debitorul în diferite situații sau etape de derulare ale contractului de credit, în vederea identificării unor soluții rezonabile pentru ambele părți contractante, de natură a preveni acumularea de restanțe, declararea scadenței anticipate și/sau declanșarea executării silite;
IDENTIFICAREA ȘI APLICAREA CELOR MAI POTRIVITE SOLUȚII PENTRU GESTIONAREA SITUAȚIEI SPECIFICE A DEBITORULUI
Fiecare bancă va realiza o analiză punctuală a fiecărui caz în parte și va propune soluții individuale raportat la circumstanțele specifice ale debitorului. În acest sens, se vor avea în vedere:
- abordarea cu atenție, responsabilitate și deschidere a fiecărui caz de dificultate de plată;
- analiza unei palete cât mai largi de opțiuni pentru soluționarea situației debitorului, ținând cont, printre altele, de aspecte precum: veniturile debitorului și ale soțului/soției, gradul de îndatorare total al debitorului și al familiei acestuia, patrimoniul debitorului, istoricul colaborării cu debitorul și comportamentul de plată a acestuia, valoarea și structura garanțiilor, etc.
- aplicarea unor soluții conforme cu dispozițiile legale și cu cadrul normativ intern al fiecărei bănci, viabile și adecvate debitorului, putând fi avute în vedere soluții precum: prelungirea duratei contractului de credit, schimbarea tipului contractului de credit, modificarea datelor de scadență ale obligațiilor de plată, amânarea, totală sau parțială a obligațiilor de plată, modificarea nivelului și/sau tipului ratei de dobândă, modificarea valutei contractului, consolidarea mai multor contracte de credit, acordarea dreptului de vânzare a bunului imobil ipotecat direct de către debitor (vânzare voluntară), urmată de rambursarea anticipată, totală sau parțială a creditului garantat cu respectivul bun, etc.
COMUNICAREA CU DEBITORUL
Comunicarea cu debitorul va fi proactivă și accesibilă, atât ca limbaj și conținut, cât și ca mediu de comunicare, pe toată perioada de derulare a contractului de credit. În acest sens banca va proceda la contactarea debitorului în cazul constatării unei întârzieri de plată de mai mult de 30 de zile în scopul:
- identificării cauzelor apariției întârzierii de plată și a înțelegerii situației specifice a debitorului;
- furnizării de informații complete privind situația la zi a plăților/ întârzierilor de plată, respectiv în privința posibilelor consecințe legate de persistența și/sau amplificarea întârzierilor de plată;
- identificării celor mai potrivite soluții pentru achitarea obligațiilor de plată/ sprijinirea debitorului, în vederea evitării procesului de executare a garanțiilor reale;
De asemenea banca va furniza debitorului, în mod clar și într-un limbaj simplu:
- informații cu privire la importanța cooperării debitorului cu banca pentru a rezolva situația de dificultate de plată;
- informații cu privire la consecințele neefectuării plăților, inclusiv cu privire la acumularea dobânzilor penalizatoare și efectele declarării scadenței anticipate, respectiv a declanșării procedurilor de executare silită;
- informații cu privire la drepturile și obligațiile debitorului, așa cum sunt menționate în prevederile legislației în vigoare și reflectate în documentația contractuală.
- informații cât mai detaliate cu privire la soluțiile posibil a fi implementate pentru achitarea obligațiilor de plată; sprijinirea debitorului, inclusiv din perspectiva consecințelor asupra valorii totale ce va fi datorată de către acesta.
CAZURILE SOCIALE
Băncile vor avea în vedere implementarea unor măsuri precum:
- abordarea cu atenție, responsabilitate, disponibilitate și discreție a cazurilor sociale de îndată ce debitorul informează justificat banca privind situația severă în care se găsește sau cu care ar urma să se confrunte;
- colaborarea eficientă cu debitorul în vederea documentării situației excepționale în care acesta se găsește.
În identificarea celor mai potrivite soluții pentru sprijinirea cazurilor sociale se vor avea în vedere:
- analiza unei palete cât mai largi de opțiuni pentru sprijinirea debitorului, ținând cont de particularitățile cazului social și de circumstanțele concrete în care debitorul se găsește;
- aplicarea unor soluții, conforme cu dispozițiile legale, viabile și adecvate debitorului, putând fi avute în vedere una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la punctele anterioare, sau aplicarea unor măsuri excepționale, cum ar fi renunțarea la calcularea unor costuri aferente creditului.
CREDITAREA RESPONSABILĂ CA MĂSURĂ DE PREVENIRE A SITUAȚIILOR DE DIFICULTATE DE PLATĂ
În vederea limitării consecințelor pe care dificultățile de plată le generează atât pentru debitori, cât și pentru creditori, băncile vor urmări aplicarea unui cadru de creditare responsabilă, care cuprinde, printre altele:
- furnizarea unui produs adecvat profilului fiecărui debitor, atât ca structură, cât și ca grad de complexitate;
- asigurarea unei instruiri adecvate a personalului, în special a celor care interacționează cu consumatorii, astfel încât comunicarea cu consumatorii să fie clară, inteligibilă și corectă, inclusiv din perspectiva explicării principalelor riscuri și beneficii pe care și le asumă consumatorii, să fie adecvată, ținând cont de circumstanțele individuale ale consumatorilor, drepturile și interesele acestora, să fie cât mai facilă, inclusiv din perspectiva înțelegerii termenilor tehnici sau neuzuali, să fie proactivă, inclusiv în sensul încurajării debitorilor să își calculeze cu atenție bugetul și să se informeze corect și complet asupra tuturor caracteristicilor creditului pe care doresc să îl achiziționeze, asupra costurilor, riscurilor și beneficiilor acestuia astfel să analizeze dacă acel credit le este cu adevărat necesar și dacă își permit, pe termen lung, rambursarea lui;
- informarea corespunzătoare a debitorului, încă din etapa precontractuală, cu privire la drepturile și obligațiile ce decurg din contractul de credit; riscurile asumate de către debitor prin semnarea contractului de credit, inclusiv cele referitoare la variația dobânzii, fluctuația cursului valutar, pierderea locului de muncă sau diminuarea veniturilor familiei;
- desfășurarea unor campanii de publicitate a produselor de creditare ce vor avea în vedere folosirea unui limbaj cât mai clar și ușor de înțeles, astfel încât să se evite crearea de așteptări neîntemeiate ale consumatorilor;
- informarea debitorului, pe parcursul derulării contractului, asupra modificării oricăror elemente relevante în legătură cu derularea creditului, în conformitate cu cerințele legale și/ sau contractuale aplicabile;
- încurajarea consumatorului pentru o planificare financiară solidă a veniturilor și cheltuielilor.